Se afișează postările cu eticheta exerciţii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta exerciţii. Afișați toate postările

joi, 28 octombrie 2010

Avram primeşte un nume nou

Planificarea din care face parte această lecţie o găsiţi aici:
Anul catehetic 2010-2011



Lecţia 5. Avram primeşte un nume nou

Avram Primeste Un Nume Nou - Fise de Lucru                                                            

Pr. I.T.

vineri, 15 octombrie 2010

luni, 4 octombrie 2010

joi, 30 septembrie 2010

Creaţia (pentru 5-8 ani)

Anul acesta am început orele de cateheză şi cu o grupă de copii mai mici, cam 6-8 ani. Pentru că majoritatea nu ştiu să citească, am nevoie de materiale didactice specifice vârstei.
Aşa că, pentru tema creaţiei, am alcătuit materialul de mai jos. Cu planşele mai mari îmi folosesc ca suport atunci când le vorbesc, iar cele mai mici, de pe ultima pagină, la exerciţiul următor:

Creaţia
Materiale necesare:
  • - fişe cu cartoane reprezentând zilele creaţiei, pt.fiecare copil
  • - culori
  • - foarfecă
  • - lipici
  • - o foaie A4 colorată

Desfăşurare:
  • - daţi fiecărui copil o foaie A4 cu cartoanele reprezentând zilele creaţiei.
  • -  puneţi-i să coloreze cartoanele, apoi să le decupeze
  • - daţi fiecărui copil o foaie colorată, pe care să lipească, în ordine, cartonaşele cu zilele creaţiei.
N.C.

creatia HIC                                                            

vineri, 4 iunie 2010

Căsuţa copiilor: Dumnezeu a creat lumea

Exerciţiu:
Închideţi ochii şi imaginaţi-vă că în lumea aceasta nu există nimic. Nici case, nici oameni care să le locuiască. Nici păsări, nici animale, nici peşti. Nici copaci, nici flori… Nu există nici măcar cerul cu stele, nici soarele, nici pământul, cu mările şi oceanele, absolut nimic. Totul este întunecat şi gol. Cum este, cum vă simţiţi?

„Să fie!”
Aşa era la început, nu exista nimic, în afară de Dumnezeu. Iar Dumnezeu este iubire, de aceea a vrut să creeze ceva minunat, plin de lumină şi culoare. Dar ca să facă lumea, aşa cum o ştiţi şi voi, era nevoie de materiale, care nu existau. Se poate face ceva fără material? Nu. Dar Dumnezeu este Atotputernic, şi El poate crea doar prin cuvânt. De aceea a spus doar: „Să fie!”. Ţine minte aceste cuvinte! A spus „Să fie!” şi astfel a făcut mai întâi cerul şi pământul, noaptea şi ziua, apoi mările, lacurile şi râurile. Pământul l-a umplut de iarbă verde şi flori multicolore, de copaci de toate formele şi mărimile. A făcut apoi soarele, ca să încălzească pământul, şi luna cu stelele, ca să mângâie nopţile.
Totul era foarte frumos, dar era încremenit, nu mişca nimic. De aceea Dumnezeu a făcut apoi păsările, insectele şi peştii, animalele, de la cele mai mici la cele mai mari.

Împăratul lumii
Iată că lumea este gata. Este ca un palat minunat, din care însă lipeşte împăratul. Împăratul care să o iubească, să o îngrijească şi să o păzească, aşa cum are cineva grijă de casa lui. Planul lui Dumnezeu este să dăruiască această lume atât de minunată celei mai frumoase dintre făpturile Sale. Nu e o făptură obişnuită, de aceea Dumnezeu nu o creează doar cu cuvântul, ca până acum. Ia pământ şi apă, le amestecă şi face lut. Începe să îl modeleze, aşa cum face olarul vasele sale, şi îl creează pe Adam. Se apleacă şi suflă în faţa lui suflare de viaţă, suflare în care pune toată dragostea Sa. Adam începe să clipească din ochi, apoi respiră adânc. În faţa lui se întinde o lume minunată, în toate culorile, cu toate sunetele şi miresmele ei. Adam este copleşit de atâta frumuseţe. O lacrimă i se rostogoleşte din ochi şi cade pe iarbă. Este semnul său de mulţumire către Dumnezeu.



Raiul, casa omului
Omul este o fiinţă creată de Dumnezeu după chipul Său, pentru a ajunge asemenea lui Dumnezeu: o persoană bună şi iubitoare, înţeleaptă şi răbdătoare, plină de bucurie. Pentru că era atât de important, Dumnezeu i-a pregătit o grădină în care să locuiască: Raiul. Şi i-a spus:
- Ţie ţi se cuvine Raiul! Eşti făcut pentru Rai, să-ţi aminteşti aceasta!
Adam şi-a pierdut graiul când a intrat în Rai. Cât de frumos era pământul, dar Raiul… Câte flori, câte culori, ce minunăţii!
Dumnezeu îi arată şi pomii Raiului, cu toate felurile de fructe. În mijlocul grădinii însă sunt doi pomi speciali: unul e pomul vieţii, iar celălalt pomul cunoştinţei binelui şi răului. Iar Dumnezeu îi dă lui Adam şi o poruncă: „Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!”
Dumnezeu îi dă şi o sarcină lui Adam: să pună nume tuturor animalelor, să devină naşul lor. Fiecare pereche trece prin faţa lui: câinele cu căţeluşa, pisoiul cu pisica, lupul cu lupoaica… Adam alege câte un nume pentru fiecare, care se potriveşte cu însuşirile lui. Îl cuprinde însă tristeţea. El nu are o pereche. Animalele nu vorbesc, nu plâng… Şi-ar dori să aibă şi el o persoană cu care să poată vorbi, pe care să o iubească şi de care să fie iubit.
Dumnezeu, care cunoaşte inima şi gândul omului, îşi spune în Sine că nu este bine pentru Adam să fie singur. Şi astfel creează femeia, din coasta lui Adam. Îi pune numele Eva, care înseamnă viaţă. Adam o ia de mână şi încep să meargă printre flori şi copaci, pe lângă lac. Nu spun nimic, doar se strâng de mână. Prin tăcerea lor ei spun: „Te iubesc! Ce mult te iubesc!”. Iar prin aceste cuvinte ei mulţumesc lui Dumnezeu şi îşi arată recunoştinţa lor. Cât de minunate sunt toate!

Activităţi:
  • 1. Luaţi o foaie de desen şi desenaţi lumea aşa cum credeţi că arăta ea după ce a creat-o Dumnezeu. Care sunt lucrurile care vă plac cel mai mult?
  • 2. Exerciţiu de imaginaţie: Imaginaţi-vă cum ar fi lumea, dacă nu ar mai exista nimeni în afară de voi? Puteţi să trăiţi singuri? De ce aveţi nevoie?
  • 3. Regulile: Dumnezeu i-a dat lui Adam o poruncă, o regulă pe care nu avea voie să o încalce. De ce credeţi că Dumnezeu dă porunci? Sunt importante regulile în viaţă? Cum s-ar comporta oamenii dacă nu ar exista nici o regulă? Închipuie-ţi că cineva care şi-ar dori jucăria ta te-ar lovi ca să ţi-o poate lua! Ne ajută regulile, poruncile lui Dumnezeu?
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 40 - mai 2010

vineri, 21 mai 2010

Rusaliile - foi de lucru şi activităţi practice

Pogorarea Duhului Sfant - Foi de Lucru

Duhul Sfânt lucrează în mod nevăzut.
Activitate practică: morişca


Ca activitate practică se poate realiza o morişcă - analogie a felului în care lucrează Duhul Sfânt, în mod nevăzut. Iată şi indicaţiile practice:

Materiale necesare:
  • • o coală A4 colorată (lăsaţi fiecare copil să îşi aleagă culoarea).
  • • un ac cu gămălie (eventual cu mărgică în locul gămăliei)
  • • un creion cu gumă în capăt
  • • forfecuţă

1. Foaia se îndoaie astfel încât să obţinem un pătrat, tăind partea suplimentară.

2. Se îndoaie pe ambele diagonale, tăind apoi pe cele 4 linii, dar nu până la capăt, ci cam 3 sferturi din distanţa până la centru (după modelul alăturat).

3. Morişca poate fi apoi decorată cu desene.

4. Se trece cu acul de gămălie prin 3 din cele 6 colţuri (unul da şi unul nu, după modelul de mai sus), apoi prin centru, iar în final se înfige în guma creionului.

Pr. I. T şi N.C.

[edit]
Despre reacţiile copiilor la realizarea moriştilor vedeţi aici:
Morisca si lucrarea Duhului Sfant

joi, 29 aprilie 2010

Duminica Samarinencii

Textul bibilic: Ioan 4, 5-42

Deci a venit la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său; şi era acolo fântâna lui Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână şi era ca la al şaselea ceas.
Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis:
- Dă-Mi să beau.
Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate, ca să cumpere merinde. Femeia samarineancă I-a zis:
- Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii.
Iisus a răspuns şi i-a zis:
- Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, şi ţi-ar fi dat apă vie.
Femeia I-a zis:
- Doamne, nici găleată nu ai, şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut din ea şi fiii lui şi turmele lui?
Iisus a răspuns şi i-a zis:
- Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi; dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică.
Femeia a zis către El:
- Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot.
Iisus i-a zis:
- Mergi şi cheamă pe bărbatul tău şi vino aici.
Femeia a răspuns şi a zis:
- N-am bărbat.
Iisus i-a zis:
- Bine ai zis că nu ai bărbat. Căci cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta adevărat ai spus.
Femeia I-a zis:
- Doamne, văd că Tu eşti prooroc. Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm.
Şi Iisus i-a zis:
- Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui. Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi; noi ne închinăm Căruia ştim, pentru că mântuirea din iudei este. Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte. Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr.
I-a zis femeia:
- Ştim că va veni Mesia care se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate.
Iisus i-a zis:
- Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine.
Dar atunci au sosit ucenicii Lui. Şi se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o întrebi, sau: Ce vorbeşti cu ea? Iar femeia şi-a lăsat găleata şi s-a dus în cetate şi a zis oamenilor:
- Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva aceasta este Hristosul?
Şi au ieşit din cetate şi veneau către El. Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând:
- Învăţătorule, mănâncă.
Iar El le-a zis:
- Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi.
Ziceau deci ucenicii între ei:
- Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?
Iisus le-a zis:
- Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui. Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi holdele că sunt albe pentru seceriş. Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roade spre viaţa veşnică, ca să se bucure împreună şi cel ce seamănă şi cel ce seceră. Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: Că unul este semănătorul şi altul secerătorul. Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au muncit şi voi aţi intrat în munca lor.
Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: „Mi-a spus toate câte am făcut.” Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Şi a rămas acolo două zile. Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui, iar femeii i-au zis:
- Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.


Textul din manual:

cu un exerciţiu:
Textul din Biblia istorisită pentru copii:


Planşe de colorat:





Pr. I.T şi N.C.

duminică, 28 martie 2010

Materiale pentru Săptămâna Patimilor

Sursa lor este ghidul Hristos împărtăşit copiilor:
Hristos împărtăşit copiilor. Viaţa noastră cu Dumnezeu (9-10 ani). Ed. Basilica, 2009

In 27 martie avem tema "Hristos a murit pe cruce" si vom folosi urmatoarele fise:
  • fisa de colorat cu Rastignirea Domnului pe care o tipărim din coloring book
  • două fişe necesare catehetului: "Hristos a murit pe cruce" şi "Răstignirea"
  • fişa "Săptămâna patimilor"
  • fişa "Locuri din Palestina biblică"


Rastignirea Si Saptamana Patimilor

Pr. Ion Tărcuţă

vineri, 26 martie 2010

Activitate pentru Săptămâna Patimilor

Se ia o icoană gata făcută cu Iisus Hristos cu coroana de spini pe cap, să zicem un format A4. De preferinţa, detaliile cununii de spini ar trebui să fie cât mai bine reliefate. Se urmareşte ca pe tot parcursul Postului sau măcar în Săptămâna Patimilor, să fie sensibilizaţi copiii şi să fie motivaţi spre fapte bune, în sensul ca de fiecare dată când vor face o faptă bună, câte un spin din cunună se transformă în floare. Ideal ar fi ca fiecare să aibă propria lui icoana în care îşi desenează singur floarea transformand-o dintr-un spin.


Pornind de la aceste indicaţii ale Deliei (mulţumim mult!), am realizat materialul de mai jos:


Pentru cei care lucraţi cu mai mulţi copii, am realizat şi o variantă cu 4 imagini pe un A4. Am ales un format mai mic (un sfert de A4), pentru ca hârtiuţa să poată fi purtată în penar şi să fie la îndemână:

Activitate Coroana de Spini 4 Buc

Natalia

Materiale pentru Duminica Floriilor

Floriile Hristos Vine CA Imparat


Intrarea Domnului in Ierusalim textul biblic - Mt. 21, 6 - 17


pentru cei mici

Pr. Ion Tărcuţă

Notă: planşe de colorat cu Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) găsiţi aici.

miercuri, 10 februarie 2010

Despre cine este vorba?

În multe versete din Sfânta Scriptură găsim trimiteri la diferite animale. Ştii să completezi animalul potrivit? Dacă nu, caută în Biblie versetul respectiv.

Însă …………. Era cel mai şiret dintre toate fiarele de pe pământ. (Facere 3, 1)

Abel a fost păstor de ………, iar Cain lucrător de pământ. (Facere 4, 2)

Du-te, leneşule, la ………. şi vezi munca ei şi prinde minte! Ea, care nu are nici mai-mare peste ea, nici îndrumător, nici sfătuitor, îşi pregăteşte de cu vară hrana ei şi îşi strânge la seceriş mâncare. Sau mergi la ……….. şi vezi cât e de harnică şi ce lucrare iscusită săvârşeşte. Munca ei o folosesc spre sănătate şi regii şi oamenii de rând. Ea e iubită şi lăudată de toţi, deşi e slabă în putere, dar e minunată cu iscusinţa. (Pilde 6, 6-8)

Şi …………. S-a întors la Noe spre seară, şi avea în ciocul său o ramură verde de măslin. (Facere 8, 11)

Ioan Botezătorul avea îmbrăcămintea din păr de ………… şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana era …………… şi miere sălbatică. (Matei 3, 4)

Aşa se întâmplă cu toţi cei care uită de Dumnezeu, speranţa li se veştejeşte, iar încrederea le e spulberată ca o pânză de ………….. . (Iov 8, 13-14)

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 24, ianuarie 2009