joi, 17 noiembrie 2011

Repere pentru postul copiilor



1. Copiii până la împlinirea vârstei de 7 ani sunt dezlegaţi de pravila postului, putând mânca în tot timpul anului orice fel de alimente.

2. Pentru copiii de la 7-12 ani şi pentru credincioşii de orice vârstă care sunt cuprinşi de slăbiciuni şi suferinţe trupeşti pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare:

a). Toate miercuri le şi vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la peşte;

b). Prima şi ultima săptămână din sfântul şi marele post al Paştilor şi tot aşa din postul Crăciunului;

c). de la 23 la 28 iunie (adică cinci zile din postul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel);

d). de la 1 la 15 august (adică 2 săptămâni ale postului Adormirii Maicii Domnului);

e). Ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august şi 14 septembrie. Pentru celelalte zile şi săptămâni din timpul marilor posturi bisericeşti, copiii de la 7-12 ani şi credincioşii de orice vârstă care sunt suferinzi să fie dezlegaţi a mânca: peşte, icre, ouă, lapte şi brânză. - Enciclica Sf. Sinod 1956. 

Postul este o valoare care trebuie insuflată copiilor încă de mici. Nu însă cu forţa, de aceea cred că notele de mai sus sunt doar repere, nu reguli. Un copil poate să înceapă să postească nu doar de la 7 ani, ci de la vârste mult mai mici. Nu trebuie însă forţat. E bine să înţeleagă şi să îşi dorească el să postească.
Dacă pentru adulţi postul înseamnă şi nevoinţă (cantitate mai mică, renunţare la plăcerea gustului etc.), pentru copii e important ca postul să fie relativ uşor, deci să le gătim mâncăruri gustoase. Puteţi apela la tot felul de reţete. O carte special concepută pentru copii: Copilul vegetarian (conţine şi multe argumente pentru alimentaţia vegetală, dar şi un calup serios de reţete foarte bune). 
Pe lângă partea alimentară, copiii trebuie să înţeleagă şi partea spirituală a postului, fără de care nu este decât un simplu regim.
N.

Sf. Iosif cel Nou de la Partoş - 15 septembrie

Lectia Sfântul Ierarh Iosif cel Nou din Timisoara






Bisericile Mănăstirii Partoş (sursa):
Biserica veche:





Biserica nouă:



marți, 11 octombrie 2011

Un an rodnic să aveţi!


A venit din nou toamna, a reînceput lucrul cu copii, iar asta se vede şi în traficul mare pe care îl înregistrează site-ul. Eu m-am mobilizat mai greu şi încep cursurile abia sâmbăta aceasta. Am plănuit o întâlnire cu copiii însoţiţi de unul dintre părinţi, o împreună-rugăciune, completarea unor formulare de înscriere şi… mai vedem.
Nădăjduiesc ca anul acesta să existe o mai bună colaborare între noi, cei care ne îngrijim de sufletele copiilor, să ne sprijinim reciproc în această lucrare minunată. Orice ajutor e binevenit şi de folos, aşa că nu ezitaţi să ne trimiteţi idei şi materiale, sau împărtăşirea unor experienţe.
Mult spor să vă dea Dumnezeu, înţelepciune, răbdare şi multă dragoste, e cea mai importantă!
 N.


sâmbătă, 17 septembrie 2011

Poezii şi cântări pentru serbări închinate Maicii Domnului

Doi ani la rând am pregătit împreună cu fetele din sat (şi cele de la Hristos împărtăşit copiilor, dar şi cele care vin doar vara, în vacanţă), în Postul Maicii Domnului, câte o serbare închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe care am prezentat-o la biserică chiar în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului.
Pentru că în fiecare an mi-a luat destul de mult să găsesc poezii potrivite pentru copii (cu diferite grade de dificultate), m-am gândit să le pun la un loc şi să le ofer spre ajutor şi altora.

Poezii Si Cantece Pentru Serbari Inchinate MD


Pentru melodiile cântărilor, câteva variante:

Apărătoare Doamnă

Sfanta Liturghie - 08 - Aparatoare Doamnă.mp3
   

Maică Pururea Fecioară

Maica Pururea Fecioara
   

Preasfântă Născătoare
Manastirea Cucova - Preasfântă Născătoare
   

Preasfanta Nascatoare - Prea Sfanta Nascatoare
   

Maica cerului
Maica cerului - Maica cerului
    


Preoteasa Natalia

vineri, 10 iunie 2011

joi, 2 iunie 2011

Sfântul Ioan Rusul şi puterea credinţei

Dragii mei, pe 27 mai este prăznuit Sfântul Ioan Rusul şi de aceea aş vrea ca în acest număr să vă povestesc puţin despre viaţa sa şi o mare minune săvârşită de el în timpul vieţii.

Prizonier şi rob al unui ofiţer turc
Sfântul Ioan s-a născut într-un sat din Rusia, în jurul anului 1690. A participat la războiul din 1711, dus de ruşi împotriva turcilor. În timpul războiului a fost luat prizonier şi apoi a fost vândut unui ofiţer turc din oraşul Procopie, din Asia Mică.
Deşi stăpânul său se străduia mult ca toate slugile să fie de credinţă musulmană, Sfântul Ioan nu a vrut să se lepede de credinţa în Hristos şi a răbdat cu smerenie robia şi batjocurile. Într-o zi i-a spus stăpânului:
- Dacă mă laşi în credinţa mea, îţi voi îndeplini toate poruncile, dar dacă mă sileşti să-mi lepăd credinţa, mai degrabă poţi să-mi tai capul. Creştin m-am născut şi creştin voi muri.

Dormea în grajd, cu vitele
Sfântul era rânduit să îngrijească vitele şi îşi petrecea nopţile în rugăciuni şi privegheri. Câteodată, noaptea, mergea la o biserică din apropiere şi se ruga mult în pridvorul acesteia. Tot aici mergea în fiecare săptămână şi se împărtăşea cu Sfintele Taine.
Văzând credinţa şi mărturisirea lui Ioan, Dumnezeu a înmuiat inima stăpânului său, acesta ajungând cu timpul să îl îndrăgească pe sfânt pentru blândeţea şi smerenia lui. Primind şi multă bogăţie, stăpânul a cunoscut de unde veniseră toate binecuvântările peste casa lui şi mărturisea aceasta tuturor.

Minunea farfuriei cu pilaf
Într-o vreme, stăpânul turc a hotărât să facă un pelerinaj în oraşul Mecca. La câteva zile după plecarea lui, soţia a pregătit o masă la care a invitat rudele şi prietenii soţului, spre a se ruga pentru buna întoarcere a acestuia. Printre mâncăruri se afla şi un pilaf care îi plăcea foarte mult turcului, iar stăpâna i-a zis lui Ioan:
- Cât de bucuros ar fi fost stăpânul tău dacă ar fi fost aici şi ar fi gustat din acest pilaf!
Atunci, Sfântul Ioan a cerut o farfurie cu pilaf spunând că o va trimite stăpânului său la Mecca. Toţi au râs, dar stăpâna a poruncit să i se dea o farfurie cu pilaf, gândind că vrea să o mănânce sau să o dea vreunui sărac.
Sfântul a luat farfuria şi, mergând în staul, a îngenuncheat şi s-a rugat din adâncul inimii. Cerând acest lucru cu smerenie şi neîndoindu-se deloc, Domnul l-a ascultat, iar farfuria a dispărut din faţa ochilor săi. Apoi, fericitul s-a întors la masă şi a spus că a trimis pilaful. Toţi invitaţii au râs de cuvintele sfântului.
Peste câteva zile, stăpânul s-a întors acasă, aducând cu sine şi farfuria de aramă, spre uimirea tuturor din casă. Apoi a povestit:
- În ziua în care aţi făcut ospăţul pentru întoarcerea mea, cu mine s-a petrecut un lucru nemaipomenit. Întorcându-mă seara în odaia mea pe care o lăsasem încuiată, am găsit această farfurie plină cu pilaf. Uitându-mă uimit la ea şi neînţelegând, am zărit cu şi mai mare uimire numele meu bătut pe marginea farfuriei, aşa cum avem pe toate vasele.
Cu toată nedumerirea mea, m-am aşezat şi am mâncat pilaful care era foarte gustos. Şi iată, am adus farfuria şi văd acum că este într-adevăr a noastră. Dar nu pot înţelege cum a ajuns tocmai la Mecca. Atunci toţi au fost cuprinşi de spaimă, iar soţia i-a povestit totul.
Vestea despre minunea Sfântului Ioan s-a răspândit repede şi nimeni nu mai îndrăznea să îl supere cu ceva.

Făcător de minuni
La puţină vreme, sfântul s-a mutat la Domnul. Aceasta s-a petrecut în ziua de 27 mai, în anul 1730. Câţiva ani mai târziu, prin minune dumnezeiască, trupul său a fost descoperit întreg şi neputrezit, răspândind o minunată mireasmă. Sfântul Ioan Rusul săvârşeşte şi astăzi nenumărate minuni, dăruind tămăduire celor care vin şi i se închină cu credinţă.

Activitate practică:
Colorează-l pe Sfântul Ioan Rusul după modelul icoanei sale.