Se afișează postările cu eticheta sărbători cu dată variabilă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sărbători cu dată variabilă. Afișați toate postările

vineri, 21 mai 2010

Rusaliile - foi de lucru şi activităţi practice

Pogorarea Duhului Sfant - Foi de Lucru

Duhul Sfânt lucrează în mod nevăzut.
Activitate practică: morişca


Ca activitate practică se poate realiza o morişcă - analogie a felului în care lucrează Duhul Sfânt, în mod nevăzut. Iată şi indicaţiile practice:

Materiale necesare:
  • • o coală A4 colorată (lăsaţi fiecare copil să îşi aleagă culoarea).
  • • un ac cu gămălie (eventual cu mărgică în locul gămăliei)
  • • un creion cu gumă în capăt
  • • forfecuţă

1. Foaia se îndoaie astfel încât să obţinem un pătrat, tăind partea suplimentară.

2. Se îndoaie pe ambele diagonale, tăind apoi pe cele 4 linii, dar nu până la capăt, ci cam 3 sferturi din distanţa până la centru (după modelul alăturat).

3. Morişca poate fi apoi decorată cu desene.

4. Se trece cu acul de gămălie prin 3 din cele 6 colţuri (unul da şi unul nu, după modelul de mai sus), apoi prin centru, iar în final se înfige în guma creionului.

Pr. I. T şi N.C.

[edit]
Despre reacţiile copiilor la realizarea moriştilor vedeţi aici:
Morisca si lucrarea Duhului Sfant

vineri, 16 aprilie 2010

Duminica Femeilor Mironosiţe



După Răstignirea Domnului Hristos, Iosif din Arimateea, un prieten al Lui, a cerut voie lui Pilat să ia trupul de pe cruce, pentru a-L înmormânta. Împreună cu Nicodim, L-au înfăşurat pe Domnul într-un giulgiu cu miresme, apoi L-au pus în mormânt, peste care au prăvălit o piatră grea.
Maria Magdalena şi celelalte femei, care Îl urmaseră tot timpul pe Iisus, au stat lângă El şi când era pe cruce, deşi toţi ucenicii, în afară de Ioan, s-au speriat şi au fugit. Ele au rămas până la sfârşit, când au mers să vadă şi unde este îngropat Domnul. Duminică, dis de dimineaţă, au pornit din nou spre mormânt, pentru a aduce mirul pregătit de ele pentru îmbălsămare, aşa cum era obiceiul la evrei.
Pe drum, îngrijorate, ele se întrebau:
- Cine ne va prăvăli piatra de la uşa mormântului?
Era o piatră foarte mare şi grea, iar ele ştiau că nu erau destul de puternice pentru a o mişca de acolo. Însă când au ajuns, au văzut că piatra fusese dată la o parte, iar un înger le-a spus că Domnul Hristos nu mai este acolo, pentru că a înviat. Foarte bucuroase, femeile au alergat să le spună şi ucenicilor vestea celei mai mari minuni, care ne-a schimbat viaţa tuturor!
Iată cum, pentru dragostea cu care au stat lângă Cruce cu Domnul Hristos şi curajul cu care L-au însoţit tot timpul, ele au primit marea binecuvântare de a fi primele care au aflat vestea cea bună a Învierii, pe care au dus-o mai departe, spunând tuturor: Hristos a înviat!
Pentru exemplul de iubire şi curaj pe care l-au dat femeile pe care le numim mironosiţe (de la cuvântul „mir”), Duminica Mironosiţelor este considerată şi Ziua Femeii Creştine, o zi în care ne rugăm să avem şi noi dragostea şi curajul femeilor mironosiţe.

Activităţi:
1. Coloraţi planşa de mai sus.

2. Duceţi şi voi mai departe vestea Învierii, aşa cum au făcut femeile mironosiţe. Timp de 40 de zile, de la Paşti şi până la Înălţarea Domnului, salutul nostru, al creştinilor, este „Hristos a înviat!”, la care răspundem: „Adevărat a înviat!”

3. Spuneţi “La mulţi ani!” de Ziua Femeii Creştine tuturor femeilor din familie sau cu care vă întâlniţi în această zi!

4. Pregătiţi un mic cadou pentru mama, un bucheţel mic de flori, o planşă de colorat cu flori sau un desen pe care să scrieţi:
Dragă mami,
De Ziua Femeii Creştine îţi doresc
…………………………… (aici completaţi voi)
La mulţi ani!
Cu drag, …………. (numele)

Pagină realizată de Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 39 - aprilie 2010


Alte activităţi:


Natalia

miercuri, 17 martie 2010

Planşe de colorat cu Învierea

Pentru că nu mai este mult până la Paşti şi am văzut că unii dintre voi se pregătesc deja de activităţi căutând planşe de colorat cu Învierea Domnului, iată câteva:




N.C.

miercuri, 10 martie 2010

Poezii de Paşti

În ziua de Paşti
(Elena Farago)

Toţi copiii azi se îmbracă
Cu ce au ei mai frumos
Şi părinţii lor le cântă
Învierea lui Hristos.

Şi la masă ciocnesc astăzi
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici
Căci ei ştiu că lui Hristos
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet
Azi cu bucurie dau
Cozonaci şi ouă roşii
La copiii care n-au.


De Paşti
Bucuraţi-vă de sărbătoare
În această zi cu soare
Domnul Sfânt să vă-nsoţească
Împărţiţi ouă şi pască.

Din inimă în cor cântaţi
Şi lui Hristos vă închinaţi
El falnic iese din mormânt
Iar noi îl aşteptăm cântând.
„Hristos a înviat!”
„Adevărat a înviat!”


Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

Legenda ouălor roşii


Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost condamnat la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota.
Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei, care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota, unde Iisus era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului, şi a început să se roage plângând de durere:
- Doamne Sfinte, Tu, care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm, iartă-ne pe noi, păcătoşii, şi lasă-ne un semn, să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase pe ele din rănile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la răstignire, acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult, spunând: Hristos a înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci, în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte un coş cu ouă roşii în amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Le împărţea copiilor şi săracilor, povestindu-le despre suferinţele lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea Învierii Domnului, spunându-le: Hristos a înviat!, şi primind răspunsul: Adevărat a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşti şi să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

(Pentru a tipări, daţi clic pe imagine)

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

marți, 16 februarie 2010

Duminica Iertării, activităţi practice

În sâmbăta de dinaintea Duminicii Iertării, pe lângă lecţia din manual, le-am spus copiilor că a doua zi e Duminica Iertării şi am vorbit despre ce înseamnă aceasta, despre cât de important este să iertăm şi să ne cerem iertare, de la ceilalţi şi de la Dumnezeu.
Ca activităţi practice am editat şi adaptat 2 planşe de colorat găsite pe internet, pe care le-am printat faţă-verso:
Copiii au colorat (sau pictat, la alegere) planşele, urmând să dăruiască foaia cuiva căruia vroiau să îi ceară iertare cu ocazia acestei Duminici. Cel puţin 2 dintre cei 4 copii le-au dat mamelor :). Am aflat că au fost impresionate şi s-au bucurat mult, mai ales că unii părinţi nici nu ştiau de Duminica Iertării.
N.C.

miercuri, 10 februarie 2010

Iosif cel bun (Duminica Iertării)

Iacov a avut 12 fii, însă fiul lui preferat era Iosif. Lui i-a făcut o haină deosebită, care trebuia de fapt să i-o dea fiului cel mai mare, Ruben. Acest lucru i-a făcut geloşi pe fraţii lui Iosif, care i-au pus gând rău. Într-o zi, când Iacov l-a trimis pe Iosif la câmp, să vadă dacă fraţii lui şi vitele erau bine, aceştia s-au hotărât să îl omoare. Ruben însă i-a convins însă să nu îl ucidă, ci să îl arunce într-o fântână secată. Ei au fost de acord, iar când au trecut pe acolo nişte negustori ce călătoreau spre Egipt l-au vândut ca sclav. Apoi i-au luat haina, au pătat-o cu sângele unui ied şi i-au arătat-o tatălui lor, spunându-i că fiul său a fost sfâşiat de nişte animale sălbatice.
Dumnezeu însă i-a purtat de grijă lui Iosif care, după multe greutăţi, a ajuns un înţelept guvernator al Egiptului. Din cauza foametei, fraţii lui au fost trimişi de Iacov în Egipt, pentru a cumpăra grâu. Aşa au ajuns să ceară ajutor chiar de la Iosif, fratele lor, căruia îi făcuseră atâta rău. Ei nu l-au recunoscut îmbrăcat în hainele egiptene de guvernator. După ce i-a supus la mai multe încercări, Iosif le-a spus cine este. Ei s-au speriat foarte tare, pentru că erau convinşi că se va răzbuna pentru ceea ce i-au făcut. Iosif însă i-a iertat şi i-a chemat pe toţi în Egipt, împreună cu Iacov, tatăl lor, şi cu întreaga lor familie, pentru a-i ajuta.

Fraţii lui Iosif au făcut un păcat mare faţă de fratele lor, dar şi faţă de Dumnezeu, care ne spune: „Cel ce nu-şi iubeşte fratele, acela nu iubeşte nici pe Dumnezeu”. Dumnezeu însă a avut grijă de Iosif, pentru că acesta era bun şi credincios. Chiar dacă fraţii lui i-au făcut mult rău, Iosif i-a iertat. Aşa să facem şi noi, pentru că Domnul Hristos ne îndeamnă să iertăm greşelile fraţilor noştri, ca să fim şi noi iertaţi atunci când greşim: „De veţi ierta oamenilor greşelile lor şi Tatăl vostru cel ceresc va ierta vouă greşelile voastre“. (Matei 6, 14)



Iertarea
Cât de curând începe Postul Mare. Ultima zi dinaintea lui se numeşte şi Duminica Iertării, care anul acesta este pe 1 martie. Această duminică este ziua în care trebuie să ne cerem iertare de la toţi cei pe care i-am supărat, dar şi să îi iertăm pe toţi cei care au greşit faţă de noi. Vecernia din seara acestei duminici se numeşte Vecernia Iertării, când toţi credincioşii îşi cer iertare unii de la alţii, pentru a putea începe Postul împăcaţi.
Iertarea este ca un cadou pe care îl facem unii altora, un cadou care nu se vede cu ochii, însă se vede cu inima şi valorează foarte mult. Iertarea este şi cadoul pe care îl primim noi de la Dumnezeu, şi se vede cel mai bine în Taina Spovedaniei. Atunci când la spovedanie îi spunem părintelui duhovnic o greşeală, Dumnezeu ne şterge acea greşeală, aşa cum se şterge creta de pe tablă iar aceasta rămâne curată.
Să nu uităm însă, ca să fim iertaţi trebuie mai întâi să iertăm!

Exerciţii:
  • 1. Spune unui prieten sau cuiva din familie povestea lui Iosif cel bun.
  • 2. Gândeşte-te la ce ai greşit în ultima vreme şi cere-ţi iertare de la cei pe care i-ai supărat, înainte de a începe Postul.
  • 3. Ia o foaie de desen şi culori şi desenează ce îţi vine în minte atunci când te gândeşti la iertare.
  • 4. Colorează planşele


Pregătire pentru Paşti
Postul Mare este o pregătire pentru a sărbători Învierea lui Hristos. Este un timp al schimbării, o perioadă în care Dumnezeu ne cheamă să fim mai buni. Iată ce puteţi face în cele 7 săptămâni:
- rugaţi-vă mai mult
- mergeţi mai des la biserică
- citiţi povestiri din Biblia copiilor
- vorbiţi cu părintele duhovnic şi cu părinţii despre cum aţi putea şi voi să postiţi
- uitaţi-vă cât mai puţin la televizor
Pagină realizată de Natalia Corlean


Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 25 - februarie 2009

luni, 1 iunie 2009

Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile)

(Faptele Apostolilor 2, 1-11)

La 50 de zile de la Paşti, ucenicii erau tot împreună, aşa cum le-a spus Hristos, într-o casă din Ierusalim. Deodată s-a auzit un vuiet, ca suflarea unui vânt puternic, şi flăcări ca de foc s-au arătat şi au stat asupra fiecăruia dintre ei. Era Duhul Sfânt care s-a pogorât asupra lor, aşa cum le-a promis Iisus.
Aşa s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în mai multe limbi, pe care nu le cunoşteau până atunci. Din cauza zgomotului făcut de acel vuiet, la casa unde stăteau Apostolii s-au adunat mulţi oameni, care erau născuţi în ţări diferite. Aceştia au rămas foarte uimiţi de minune, pentru că Apostolii vorbeau pentru fiecare în limba lui, chiar dacă nu învăţaseră niciodată acea limbă.
Atunci Sfântul Petru le-a vorbit oamenilor despre Învierea lui Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, îndemnându-i să se întoarcă la Dumnezeu. Impresionaţi de ceea ce s-a întâmplat, în acea zi trei mii de oameni au hotărât să îşi schimbe viaţa şi s-au botezat.

Această zi este ziua de naştere a Bisericii, deci este ziua noastră, a tuturor!
La mulţi ani, dragii mei!

(Pentru a tipări, daţi clic pe imagine)

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 28 - mai 2009

Colţul părinţilor

Dragi părinţi, pe 7 iunie sărbătorim Rusaliile – Pogorârea Duhului Sfânt. Este ziua Bisericii, deci a noastră, a tuturor, care trebuie sărbătorită aşa cum se cuvine. Iată câteva idei pentru a face din această sărbătoare un nou prilej de a le vorbi copiilor despre Dumnezeu într-un mod atractiv şi creativ:

- În seara de ajun, sâmbătă, pregătiţi un moment de lectură în familie, citind pentru copii fragmentul de mai sus despre Pogorârea Duhului Sfânt. Dacă copiii sunt mai mari, puteţi apela direct la Sf. Scriptură, lecturând fragmentul Fapte 2, 1-11 şi, suplimentar, Ioan 7, 37-52. Explicaţi-le ce urmează să sărbătorim a doua zi.

- Culoarea liturgică a Bisericii Ortodoxe în aceste zile este verdele, culoare simbolică a Duhului Sfânt şi a vieţii. De aceea se împodobesc bisericile şi casele cu foarte multă verdeaţă. La împodobirea casei puteţi folosi şi porumbei (tot un simbol al Duhului Sfânt). Puteţi crea împreună cu copiii porumbei de hârtie şi să scrieţi pe fiecare câte o roadă a Duhului Sfânt, sau, de exemplu, să agăţaţi un porumbel de lemn sau tot de hârtie de lustra de deasupra mesei unde veţi lua prânzul.

- În ziua praznicului, după ce participaţi la Sf. Liturghie, luaţi masa cu familia şi eventual şi cu alţi prieteni care au copii, într-o atmosferă de sărbătoare.

- Gândiţi-vă că e ziua voastră, a tuturor, şi nu uitaţi să pregătiţi un tort aniversar! Încercaţi o variantă ornată cu fructe roşii, pentru a realiza asemănarea cu limbile ca de foc care s-au coborât asupra Apostolilor şi povestiţi copiilor despre acest lucru. Cântaţi cu toţii „La mulţi ani!”.

- Ca la orice aniversare, nu pot lipsi cadourile. Pregătiţi pentru copii mici daruri legate de roadele Duhului Sfânt: „dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia“. Alegând, de exemplu, „facerea de bine” (generozitatea), puteţi dărui copilului un cadou pe care la rândul lui să îl dăruiască unui copil mai necăjit. Pentru copii mai mărişori puteţi alege de exemplu „înfrânarea” şi să îi dăruiţi o un tip de ciocolată care îi place foarte mult, cu promisiunea că, dacă va reuşi să nu se atingă de ea o săptămână, va mai primi una.

- Faceţi din aceste zile un prilej de a sădi în sufletele copiilor voştri virtuţi – roade ale Duhului Sfânt pe care Îl primim în ziua de Rusalii!

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 28 - mai 2009