Pages

miercuri, 31 martie 2010

Activităţi pentru copii: Fursecuri de Inviere

Această activitate mi-a fost semnalată de Aniela anul trecut, dar din păcate era prea târziu pentru a o publica în Apostolat. Mi-a plăcut însă tare mult, aşa că o postez aici:

(de facut in seara de dinaintea Invierii, sambata seara)

Aceasa este o reteta din prepararea careia copiii pot invata multe despre Sfintele Sarbatori de Pasti si despre Domnul nostru Iisus Hristos in jurul caruia se invarte totul in aceste zile. Trimiterile la Biblie vor completa explicatiile si intelegerea mesajului. Este un mod educativ de a petrece vremea cu copiii in seara de dinaintea Invierii.

Ingrediente:
  • 1. 1 cana - nuci;
  • 2. 1 lingurita – otet;
  • 3. 3 albusuri de ou;
  • 4. Un strop - sare;
  • 5. 1 cana – zahar;
  • 6. 1 punga de plastic cu fermoar;
  • 7. O lingura de lemn;
  • 8. Banda adeziva;
  • 9. Biblia.
Procedura

1. Preincalziti cumptorul la 165 C / 300 F;
2. Puneti nucile in punga de plastic si rugati copiii sa bata cu lingura de lemn ca sa le farame in bucati mici;
(Explicati ca dupa ce Iisus a fost arestat a fost batut de catre soldatii romani - cititi Sfanta evanghelie dupa Ioan 19:1-3);
3. Rugati copiii sa miroasa otetul;
4. Puneti lingurita de otet intr-un castron;
(Explicati-le ca atunci cand lui Iisus i-a fost sete pe cruce i-a fost dat otet sa bea – cititi Sfanta evanghelie dupa Ioan 19:28-30);
5. Adaugati la otet albusurile de ou. Ouale reprezinta viata;
(Explicati-le ca Iisus si-a dat viaţa Sa pentru a ne oferi noua viata – Cititi Sfanta evanghelie dupa Ioan 10:10-11);
6. Presarati putina sare in palma fiecarui copil. Lasati-i sa guste putin si restul puneti-l in castron peste celelalte ingrediente;
(Explicati-le ca aceasta reprezinta lacrimile sarate varsate de apostolii lui Iisus si amareala pacatului nostru – Cititi Sfanta evanghelie dupa Luca 23:27);

Pana acum ingredientele nu sunt foarte imbietoare / atractive.
7. Adaugati cana de zahar;
(Explicati ca partea dulce a povestii este ca Iisus a murit pentru ca ne iubeste. El doreste ca noi sa stim acest lucru si vrea sa stim cum putem noi sa ajungem la El – cititi Psalmul 34:8 si Sfanta Evanghelie dupa Ioan 3:16)
8. Bateti ingredintele cu mixerul pe viteza maxima, aproximativ 12-15 minute pana se intaresc albusele;
(Explicati ca albul reprezintă puritatea şi curatenia pe care le primim dupa ce Dumnezeu ne iarta prin Taina Spovedaniei pacatele, care ne murdaresc sufletul, si ne face albi ca zapada. Cititi – Isaia 1:18 si Ioan 3:1-3);
9. Adaugati nucile pisate;
10. Puneti din compozitie cu lingura pe tava tapetata cu hartie de copt;
(Explicati ca fiecare movilita reprezinta mormantul in care Iisus a fost ingropat – Cititi Matei 27:57-60);
11. Puneti tava in cuptorul preincalzit la 150 C / 300 F, inchideti usa si stingeti cuptorul.
12. Dati fiecarui copil o bucata de banda adeziva si sigilati cuptorul;(Explicati ca mormantul lui Iisus a fost sigilat – cititi – Matei 27:65-66);
13. Lasati fursecurile in cuptor, si fara sa mai deschideti, duceti-va la culcare! (Explicati ca pot fi tristi sa lase fursecurile in cuptor toata noaptea. Apostolii lui Iisus au fost au fost suparati cand au vazut mormantul inchis – Cititi Ioan 16:20 si 22);

In dimineata de Paste – deschideti cuptorul si dati fiecarui copil cate un fursec.
Observati coaja crapata si muscati. Fursecurile sunt goale in interior!!

La primul Paste, apostolii lui Iisus au fost surprinsi sa vada mormantul deschis si gol. Cititi Matei 28:1-9

Activitate oferită de: http://www.activitaticopii.ro/

duminică, 28 martie 2010

Materiale pentru Săptămâna Patimilor

Sursa lor este ghidul Hristos împărtăşit copiilor:
Hristos împărtăşit copiilor. Viaţa noastră cu Dumnezeu (9-10 ani). Ed. Basilica, 2009

In 27 martie avem tema "Hristos a murit pe cruce" si vom folosi urmatoarele fise:
  • fisa de colorat cu Rastignirea Domnului pe care o tipărim din coloring book
  • două fişe necesare catehetului: "Hristos a murit pe cruce" şi "Răstignirea"
  • fişa "Săptămâna patimilor"
  • fişa "Locuri din Palestina biblică"


Rastignirea Si Saptamana Patimilor

Pr. Ion Tărcuţă

vineri, 26 martie 2010

Activitate pentru Săptămâna Patimilor

Se ia o icoană gata făcută cu Iisus Hristos cu coroana de spini pe cap, să zicem un format A4. De preferinţa, detaliile cununii de spini ar trebui să fie cât mai bine reliefate. Se urmareşte ca pe tot parcursul Postului sau măcar în Săptămâna Patimilor, să fie sensibilizaţi copiii şi să fie motivaţi spre fapte bune, în sensul ca de fiecare dată când vor face o faptă bună, câte un spin din cunună se transformă în floare. Ideal ar fi ca fiecare să aibă propria lui icoana în care îşi desenează singur floarea transformand-o dintr-un spin.


Pornind de la aceste indicaţii ale Deliei (mulţumim mult!), am realizat materialul de mai jos:


Pentru cei care lucraţi cu mai mulţi copii, am realizat şi o variantă cu 4 imagini pe un A4. Am ales un format mai mic (un sfert de A4), pentru ca hârtiuţa să poată fi purtată în penar şi să fie la îndemână:

Activitate Coroana de Spini 4 Buc

Natalia

luni, 22 martie 2010

Carte de colorat cu icoane ortodoxe

O carte de colorat minunată. Nu mai ştiu unde am găsit-o, scrie însă pe copertă de cine este realizată, Domnul să pomenească osteneala celor care au lucrat la ea!

Coloring Book

Natalia

vineri, 19 martie 2010

Planşă de colorat pentru Ziua Mamei Creştine

Tocmai am finalizat o planşă de colorat pentru ora de mâine, când pe lângă lecţia săptămânii vreau să le spun copiilor că joia viitoare este Ziua Mamei Creştine, iar cu această ocazie să pregătim un mic cadou simbolic mămicilor:


Pentru a personaliza cadoul, pentru că am doar 4 copii în grupă şi am poze cu ei, am făcut fişe speciale pentru fiecare, iar în locul unui trandafir am lipit poza lor, ca în imaginea alăturată.
N.C.

Planşe de colorat cu Răstignirea Domnului

(Tot un răspuns la ceea ce văd că cei care ajung pe acest site caută pe google.)














miercuri, 17 martie 2010

Planşe de colorat cu Învierea

Pentru că nu mai este mult până la Paşti şi am văzut că unii dintre voi se pregătesc deja de activităţi căutând planşe de colorat cu Învierea Domnului, iată câteva:




N.C.

A 5-a Duminică din Postul Mare

În această Duminică tematica este dublă:
1. Evanghelia se referă la cererea fiilor lui Zevedeu (Marcu 10, 32-45)
2. Duminica este închinată Cuvioasei Maria Egipteanca

1. Materiale pentru prima temă:
Cine Este Cel Mai Mare

Colorează următoarele pătrate
iar ca planşă de colorat putem folosi imaginea din Triod:



2. Materiale pentru a doua temă:
Sfânta Maria Egipteanca şi planşa de colorat:

Pr. Ion Tărcuţă, N.C.

joi, 11 martie 2010

Îndrumar de spovedanie pentru copiii de 7-11 ani

Pentru mulţi copii trecerea de 7 ani, când trebuie să se spovedească pentru a se împărtăşi, se face fără ca nimeni să le explice ce înseamnă Spovedania şi iertarea. De asemenea, rugăciunile din canonul rânduielii de împărtăşire sunt mult peste nivelul lor de înţelegere.
De aceea, plecând de la mai multe episoade din ghidul catehetic "Hristos împărtăşit copiilor", am alcătuit un mic îndrumar de spovedanie pentru copii. L-am aşezat într-o formă printabilă pe un A4 faţă-dos, ca să fie ca o mică cărticică pe care copilul să o păstreze şi să o folosească de câte ori se spovedeşte. Pentru a-i fi şi mai dragă, am personalizat-o.
Din dorinţa de a folosi şi altora, pun acest îndrumar şi aici:

Mic îndrumar de spovedanie pentru copiii de 7-11 ani

N.C.

miercuri, 10 martie 2010

A patra Duminică din Postul Mare: Vindecarea fiului lunatic (Marcu 9, 17-32)

Evanghelia care se citeşte la biserică în a patra Duminică din Postul Mare ne vorbeşte despre un tată care a venit la Domnul Hristos să îi ceară să îl vindece pe fiul său. Acesta era posedat de diavol, care îl trântea la pământ, îl făcea să scrâşnească din dinţi şi să facă spume la gură. Duhul rău îi făcea băiatului mult rău încă de când era mic: de câteva ori l-a aruncat în foc sau în apă, ca să îl omoare. Omul s-a dus mai întâi la apostoli, dar aceştia nu l-au putut ajuta.
Domnul Hristos l-a întrebat atunci pe tatăl băiatului dacă are credinţă, pentru că orice este posibil pentru cel care are o credinţă puternică. Omul i-a răspuns, cu lacrimi în ochi: „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele.” Adică avea credinţă, dar în acelaşi timp Îl ruga pe Domnul să îi dea şi mai multă credinţă.
Atunci Mântuitorul i-a spus duhului rău să plece, să iasă din băiat şi să nu se mai întoarcă. După ce l-a zguduit cu putere, diavolul a ieşit, dar copilul arăta ca mort. Domnul Hristos însă l-a luat de mână şi l-a ridicat, iar el s-a sculat în picioare.
Mai târziu, ucenicii l-au întrebat pe Mântuitorul de ce ei nu au putut scoate duhul rău din copil. El le-a răspuns că acest neam de demoni nu poate fi alungat decât cu rugăciune şi cu post.
Tot atunci El le-a spus ucenicilor ce urma să se întâmple de Paşti, că va fi omorât, dar va învia a treia zi. Ei însă nu au înţeles aceste cuvinte decât mai târziu.

Activităţi practice
Prin această întâmplare Domnul Hristos ne învaţă că dacă avem o credinţă puternică Dumnezeu poate face minuni, dar şi că postul şi rugăciunea ne feresc de multe rele. Când postesc, adulţii nu mănâncă carne, ouă, brânză şi lapte. Dacă eşti prea mic, ai multe alte feluri în care să posteşti. Iată câteva idei:

1. În timp ce colorezi imaginea întâmplării din Evanghelie, gândeşte-te cum ai putea să posteşti:
- poţi de exemplu într-o zi să nu mănânci ceva care îţi place, cum ar fi dulciurile, îngheţata sau ciocolata
- poţi să încerci să nu te mai uiţi la televizor în timpul postului. În loc de asta încearcă să colorezi sau să citeşti, să faci un lucru manual sau să profiţi de vremea frumoasă de afară ca să te joci.
Care este hotărârea ta?


2. Nu uita de rugăciune!
- În fiecare dimineaţă roagă-l pe Dumnezeu să îţi poarte de grijă toată ziua şi să îl trimită cu tine pe îngerul tău păzitor, care să te ferească de fapte rele. Nu uita să Îi spui şi de părinţii, fraţii şi surorile tale şi de toţi cei dragi!
- Seara mulţumeşte-i Domnului pentru tot ce ai reuşit să faci în ziua care a trecut, iartă-i pe toţi care s-au comportat urât cu tine şi roagă-l pe Dumnezeu să te ierte şi pe tine pentru greşelile tale. Apoi întinde-te în pat şi dormi bucuros, pentru că Dumnezeu ţi-a ascultat rugăciunile iar îngerul păzitor îţi va veghea somnul.

Apostolat în Ţara Făgăraşului, nr.26

Jocuri: Arca lui Noe

Pentru că în primele lecţii am învăţat despre Noe, am căutat pe internet ceva activităţi deosebite. Am găsit un joc aici.
Am imprimat cele 3 pagini, le-am decupat şi lipit împreună cu copiii, apoi ne-am jucat.
Pentru cei care nu ştiu engleză, regulile sunt următoarele: se dă cu zarul, avansând pe tabla de joc. Dacă ajungi pe un curcubeu, trebuie să iei un cartonaş şi să faci ce scrie acolo. Cine ajunge primul câştigă (eu am modificat aici şi am zis că cine ajunge primul trebuie să îi aştepte şi pe ceilalţi, pentru că arca pleacă abia când se urcă toate animalele).



Copiilor le-a plăcut mult (mai mult decât un alt joc pe care îl avem), pentru că l-am făcut să fie un joc al iubirii, nu al concurenţei. Toţi trebuie să urcăm în arcă, şi chiar dacă unii ajung mai repede, îi aşteaptă şi pe cei care vin mai greu şi ne bucurăm când se urcă toată lumea, pentru că plecăm împreună la drum.
N.C.

Poezii de Paşti

În ziua de Paşti
(Elena Farago)

Toţi copiii azi se îmbracă
Cu ce au ei mai frumos
Şi părinţii lor le cântă
Învierea lui Hristos.

Şi la masă ciocnesc astăzi
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici
Căci ei ştiu că lui Hristos
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet
Azi cu bucurie dau
Cozonaci şi ouă roşii
La copiii care n-au.


De Paşti
Bucuraţi-vă de sărbătoare
În această zi cu soare
Domnul Sfânt să vă-nsoţească
Împărţiţi ouă şi pască.

Din inimă în cor cântaţi
Şi lui Hristos vă închinaţi
El falnic iese din mormânt
Iar noi îl aşteptăm cântând.
„Hristos a înviat!”
„Adevărat a înviat!”


Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

Legenda ouălor roşii


Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost condamnat la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota.
Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei, care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota, unde Iisus era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului, şi a început să se roage plângând de durere:
- Doamne Sfinte, Tu, care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm, iartă-ne pe noi, păcătoşii, şi lasă-ne un semn, să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase pe ele din rănile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la răstignire, acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult, spunând: Hristos a înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci, în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte un coş cu ouă roşii în amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Le împărţea copiilor şi săracilor, povestindu-le despre suferinţele lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea Învierii Domnului, spunându-le: Hristos a înviat!, şi primind răspunsul: Adevărat a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşti şi să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

(Pentru a tipări, daţi clic pe imagine)

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

David şi Goliat

Adam, Eva, Abel, Avraam, Noe şi mulţi alţii din poporul Israel au aşteptat cu răbdare să se nască Mântuitorul care le-a fost promis. Ei Îl iubeau pe Dumnezeu şi aveau încredere în El. Ce înseamnă să ai încredere? Copiii au încredere în părinţi că au grijă de ei, pentru că îi iubesc. În Dumnezeu avem şi mai mare încredere, pentru că El este mai puternic şi mai înţelept decât oricine. În povestea lui David şi Goliat, vedem că Dumnezeu îl ajută pe cel care are încredere în El. Povestea noastră ne spune despre doi oameni, unul care credea în Dumnezeu şi unul care nu credea.

Sfântă Scriptură ne povesteşte (în capitolul I Regi, 17) despre poporul israeliţilor, ocrotiţi de Dumnezeu, care au fost atacaţi de către un neam războinic şi crud. Cele două armate stăteau faţă în faţă aşteptând lupta. Dintre filisteni - căci aşa se numeau duşmanii israeliţilor - a ieşit un luptător cum nimeni nu mai văzuse, un adevărat uriaş, cu o suliţă imensă în mână, cu platoşă, scut şi un coif de aramă. Numele sau era Goliat - uriaşul neînvins. Şi Goliat a început să strige la oştenii israeliţi, înfricoşaţi deja de statura lui impunătoare:
- Hei, fricoşilor, alegeţi un bărbat adevărat dintre voi şi să vină acela să se lupte cu mine! De mă va doborî, noi toţi vom fi învinşi şi vă vom lăsa în pace. Dar dacă eu îl voi învinge, atunci veţi fi robii noştri şi ne veţi sluji nouă! Haideţi, laşilor, nu are nimeni curaj?
Nici unul nu cuteza să iasă în faţă şi să se lupte cu uriaşul.
David, un tânăr simplu şi credincios, veni chiar atunci în tabără israeliţilor, la fraţii săi mai mari, să le aducă de mâncare. El era păstor şi păzea în fiecare zi oile tatălui său, iar atunci când vreun animal sălbatic ataca turma, David nu se pierdea cu firea, ci azvârlea pietre cu praştia sa până ce alunga fiara. Era, însă, prea tânăr pentru luptă şi de aceea nu era încă soldat. Dar auzind David batjocurile lui Goliat, a ieşit în faţă armatei pentru a se lupta cu el.
Văzându-l atât de tânăr şi fără arme, Goliat îl privi cu dispreţ şi îi strigă:
- Cum îndrăzneşti să vii să te lupţi cu mine, păstorule? Te văd cu un toiag şi cu pietre în desagă, ce crezi că eu sunt câine, să mă alungi aşa?
- Eşti mai rău decât un câine, om rău şi fără credinţă, i-a răspuns David. Tu vii împotriva mea şi a neamului meu cu război, dar Dumnezeu este de partea mea şi eu te voi birui!
Amândoi s-au repezit unul spre celălalt, Goliat ridicând ameninţător lancea sa, gata să-l sfărâme pe micul David dintr-o lovitură. Dar acesta nu s-a speriat şi iute şi-a scos din traistă praştia ce o purta mereu la câmp, înşfăcă o piatră şi învârtind cu putere praştia deasupra capului sau, slobozi dintr-o dată piatra, care îl lovi pe Goliat drept în frunte.
Uriaşul s-a prăbuşit dintr-o dată, fără suflare, la picioarele lui David. Uimiţi, filistenii au fugit care încotro, temându-se de israeliţii care acum strigau de bucurie.
David a avut curaj şi încredere în ajutorul lui Dumnezeu. Chiar dacă Goliat era un războinic puternic şi viteaz, tânărul David l-a biruit, căci dreptatea era de partea sa, fiindcă "Dumnezeu stă împotrivă celor mândri, iar celor smeriţi le dă har!”

Activităţi practice:
  • 1. Citiţi povestea lui David şi Goliat, sau rugaţi pe altcineva să v-o citească.
  • 2. Coloraţi planşa.
  • 3. Seara, când vă rugaţi, spuneţi următoarea rugăciune:
  • Doamne, mâna ta cea puternică este ca un scut care ne apără de orice rău. Dă-ne credinţă puternică, să avem încredere că tu ne vei purta mereu de grijă. Amin.
  • 4. Desenaţi, coloraţi şi decupaţi un scut şi o sabie dintr-o cutie de carton. Confecţionaţi un coif din hârtie. În loc de pietre folosiţi ghemotoace de hârtie. Mai aveţi nevoie de traista în care David aducea mâncarea (puteţi folosi o sacoşă de plastic sau de hârtie).
  • 5. Folosindu-vă de obiectele realizate realizaţi împreună cu un frate sau o soră sceneta poveştii. Repetaţi şi apoi jucaţi-o în faţa părinţilor. Puteţi invita la spectacol şi pe prietenii voştri sau pe vecini.


(Pentru a tipări daţi clic pe imagine)

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

marți, 9 martie 2010

Duminica Ortodoxiei

Dragi copii,
Fiecare dintre voi are acasă cel puţin o icoană. Voi ştiţi ce sunt icoanele? Sunt ferestre prin care noi putem vedea lumea nevăzută. Fiecare icoană este o fereastră deschisă spre cer, prin care vedem imaginea Domnului nostru Iisus Hristos, sau a Maicii Domnului, sau a unui sfânt. Privind icoanele ne aducem mereu aminte cum ar trebui să fim de fapt: asemenea sfinţilor, adică buni şi sinceri, având credinţă în Dumnezeu şi încredere în dragostea Sa.
Prima duminică din Postul Mare se numeşte Duminica Ortodoxiei. În secolul VIII un împărat bizantin a poruncit ca toate icoanele să fie scoase din biserici, crezând că doar Dumnezeu trebuie cinstit. După mai bine de o sută de ani în care din porunca împăratului cei care apărau icoanele erau persecutaţi, a ajuns împărăteasă Teodora. După moartea soţului ei, care ura icoanele, împărăteasa Teodora a pregătit un Sinod în care Sfinţii Părinţi au mărturisit credinţa cea dreaptă şi cinstirea icoanelor.
Sinodul a avut loc cu o zi înainte de prima duminică din Post, de aceea această Duminică se numeşte Duminica Ortodoxiei, ca să ne aducă mereu aminte de victoria dreptei credinţe asupra ereziilor. Atunci a avut loc o procesiune cu sfintele icoane către biserica Sfânta Sofia din Constantinopol. În amintirea acelei zile, astăzi în multe biserici oamenii merg la Sfânta Liturghie purtând fiecare câte o icoană, iar la sfârşitul slujbei are loc o procesiune, fie în jurul bisericii, fie prin localitate.
Fie că este o icoană mare, într-o catedrală, fie că e o iconiţă mică pe care creştinul o poartă la gât, icoana ne aduce aproape persoana pe care o reprezintă. Atunci când spunem o rugăciune în faţa unei icoane, ne adresăm sfântului sau sfintei din icoană, care ne aude şi ne ascultă rugăciunea.



Activităţi:

  • 1. Coloraţi planşa de mai sus, în care vedeţi prima procesiune cu sfintele icoane din Duminica Ortodoxiei, care a avut loc în anul 843.
  • 2. Dacă la biserica voastră se organizează procesiunea cu icoane, pregătiţi-vă icoana favorită pentru a o lua cu voi la Sf. Liturghie. Fiecare membru al familiei voastre trebuie să aibă o icoană.
  • 3. Puteţi să faceţi chiar voi o icoană cu sfântul vostru ocrotitor. Căutaţi o bucată de lemn tăiat ca pentru o icoană, pe care vopsiţi-l cu auriu sau o culoare deschisă. Dacă nu găsiţi, puteţi folosi un carton mai gros. Rugaţi-vă părinţii sau profesorul de religie să vă caute pe internet o planşă de colorat cu sfântul al cărui nume îl purtaţi sau cu Maica Domnului sau Domnul Hristos. Coloraţi-o frumos sau pictaţi-o cu acuarele. Decupaţi-o şi lipiţi-o pe lemnul (sau cartonul) pregătit înainte.

Pagină realizată de Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 37 - februarie 2010